Descopera un altfel de mancare

Super rapid … pe fuga as putea spune.

Am pus la fiert o oala (mica) de apa. Am facut repede un sos de branza (blue cheese) si smantana dulce. Cand a inceput a fiarba apa, am pus gnocchii in apa si am lasat sa fiarba pana s-au ridicat la suprafata.

I-am scos si i-am scurs putin dupa care i-am aruncat in tigaia cu sosul de branza.

Deasupra am presarat parmezan si am mancat incet ca sa nu mi se faca rau. Merg foarte bine cu vin alb demisec.

Ce dovedeste asta? 1) Mancarea buna se poate face si foarte usor. 2) Poti sa faci impresie buna si daca nu te chinui.

Barbatii sunt oameni simpli.

Reteta e primita de la Sor’mea care e in Kuweit, care si ea a luat-o de la doctorul cu care lucreaza, Doctor Mahmoud SHURRAB (Thank You Doctor), care o stia de la mama lui.  Probabil ca anumite influente in modul meu de a gati, de aici vin.

Ca noutate, apare Burgul (Burghul). Nu stiu care e in paranteza si care nu e. E acel “ingredient” care mai apare in Tabouleh. Vorbesc limbi straine? Tabouleh e acea salata de patrunjel si rosii si ceapa, zeama de lamaie si ce mai vrea sa puna fiecare. Eu am macat pe la restaurantele libaneze. Spring Time facea la un moment dat Tabouleh foarte bune.

In afara de Burghul, am mai folosit carne de vita tocata, ceapa, seminte de pin, condimente (sare, piper, coriandru, boia de ardei, busuioc). Si acum sa le iau pe rand.

Burghul-ul se pune in apa la inmuiat. Initial reteta era cu bughul rosu dar eu nu am avut si am folosit burghul normal. L-am lasat cam 3 ore pana s-a umflat bine.

L-am pus in roborul de bucatarie la “tocat” pana s-a facut semi-pasta, adica pana s-a “legat” putin. Am pus cam 2/3 din carnea tocata de vita in robot

si am tocat iar pana cand chiar s-a omogenizat bine si s-a facut un fel de pasta. Am adaugat niste sare, piper, coriandru, curcuma, cat sa se simta putin ca si gust condimentele.

Separat, restul de carne am pus-o intr-o tigaie si am calit-o impreuna cu putina ceapa foarte subtire taiata, pana si-a schimbat culoarea. Am adaugat semintele de pin, busuioc, putin curry, coriandru (macinat), sare si piper.

De preferat sa fie mai condimentata decat prima “lucrare”. Si de aici incepe partea de indemanare.

Am luat din primul fel de carne “prelucrata” si am facut o sfera. Cat sa incapa bine in palma. Am apasat cu degetul in mijloc si am “confectionat un fel de “cosulet”.

Am pus din “a doua lucrare” carne cu seminte de pin

si am “inchis” dupa aia chifteaua. Am facut-o sub forma de fus (ca asa am vazut in poze). Am repetat operatiunea pana s-a terminat carnea.

La sfarsit - de fapt sfarsitul  cand le mananci - le-am pus in ulei, mai mult sa se prajeasca. Avand in vedere ca umplutura deja era facuta, le-am tinut doar 2-3 minute pana s-a facut “ambalajul, care apropo, era destul de subtire.

Au iesit foarte bune - asa mi-a spus lumea care le-a mancat.

Ce-mi pare rau este ca nu am facut poze si la sosul cu care le-am servit. Dar oricum dau reteta.

SOS - Daca e arabeasca la origine, clar avem iaurt, mustar (nu mult), eu am mai pus putin usturoi, si pasta de ardei (pentru culoare si gust) si castravete murat taiat cubulete mici. A iesit un sos rosiatic, racoros si usor. S-a potrivit foarte bine cu “clima si ambientul” cum zicea Andries. Daca incercati … va urez succes. Daca nu …. faceti comanda

Ce faci cand e sambata si astepti musafiri? Incerci, descoperi, inventezi retete si speri ca toata lumea sa plece cu masina proprie si nu cu salvarea. Am luat “la intamplare” din frigider niste unt, file de pangasius, macrou afumat, ciuperci, usturoi, crema de iaurt, smantana dulce, mustar, mustar boabe si un ou. De “sub masa” am luat niste cartofi si patrunjel. Am mai gasit niste pesmet si am zis ca din toate astea, trebuie sa iasa ceva “mancabil”.

Fileul de pangasius l-am calit putin in unt si l-am pus sa se raceasca.

Intre timp am curatat putin usturoi si l-am pisat, cat sa dea gust. Am curatat macroul de piele si de oase, ciupercile de pielea de deasupra. Am maruntit totul (adica si pestele) si am amestecat. Am pus condimente (stiti voi … oregano, sare, piper, piper chayenne, curcuma) si oul.

Am amestecat iar si am lasat sa se odihneasca preo 10 min. Am curatat cartofii si i-am pus la fiert pentru o portie de cartofi natur, dupa care am revenit la peste. Am facut burgeri ( ca sa nu zic chiftele) si i-am dat prin pasmet. Am uns o tava cu putin unt, si am pus burgerii in tava si tava la cuptor.

Intre timp am amestecat crema de iaurt, cu smantana dulce (Iaurtul era prea gros si am vrut sa-l subtiez), mustarul si mustarul cu seminte si am facut un sos rece de o consistenta aproape perfecta si foarte aromat. Se mai pot adauga dupa gust tot felul de condimente. Merge pus si patrunjel verde dar eu m-am grabt putin, si oricum am pus patrunjelul pe cartofi si in burgeri. Poate ca am sa rafinez in vitor reteta.

Am lasat la cuptor burgerii cam 15 min pe o parte si inca vreo 10 pe cealalta parte. Cand au facut “culoare” am scos tava, si am aranja pe farfurie cum m-am priceput. Am folosit si “lingurile ATIPICE de la DORU“.

Si aici din alta persepctiva (si din alta farfurie).

O incursiune in intunericul/lumina frigiderului a scos la iveala niste carne de vita si de porc, pe care nu am pus-o la alta mancare. Ce sa fac repede repede? Nimic. Ok, ce sa fac cat de cat repede? Paste!

Spaghetti, Barrila no.5, de la mama lor. Am taiat carnea in bucati felii, si am pus-o la rumenit in putin ulei.

Apa am pus-o la incalzit pentru paste si m-am intors la carne. Cate 3 minute pe ciecare parte intr-o lacrima de ulei, a dat o culoare placuta bucatilor de carne. O lacrima de crocodil mai mare (200 ml) de vin, si putin busuioc au facut carnea sa nu mai vocifereze. dupa vreo 10 min de fiert in vin, m-am gandit ca ar fi aproape gata, am pus suc de rosii - din ochi, piper si sare cat sa aibe gust, putin cimbru, putin oregano. Plus la sfarsit de tot niste smantana dulce.

Spaghettele intre timp au fiert si le-am pus in farfurie si peste ele carne “dupa gust”

sau altfel spus, Falafel. Am asociat macarea arabeasca cu 1001 nopti si sper sa nu fi creeat vre-un scandal international. Chiftele din naut si alte “chestii” cu gust.

Am pus la inmuiat niste naut, acum o zi. In principiu se lasa cam o noapte. Eu l-am lasat aproape 24 de ore. De … asa e cand ai si alte treburi.

De cand incepi, in principiu intr-o ora cam termini. Nautul unflat, l-am dat in robot pana a ramas ceva mai mare ca zatul de cafea. Peste el, am pus o legatura de patrunjel taiat si am amestecat. Am presarat 3 linguri de faina (sa se lege) si o lingurita de bicarbonat. Am mai pus ceva piper, sare si boia de ardei, niste usturoi pisat (vreo 6-7 catei), o ceapa cubulete si la sfarsit un ou. Am amestecat si am lasat sa se “linisteasca”

De aici incepe indemanarea . Faci bilute si le pui la prajit in ulei. Ideea este ca uleiul sa fie incins dar focul sa nu fie foarte tare. Pentru ca se prajesc destul de repede, eu le-am pus in serii de 5-6 cand intorceam o serie, puneam alta.

Si uite asa … s-a facut gramada mare.

Later update: E … de aici s-au complicat lucrurile. Pana la urma a aparut si o farfurie pe care fost aruncate si niste felii de pulpa de porc la cuptor (o sa apara si reteta asta, desi nu e foarte grea) si ceva iaurt cu usturoi si castraveti murati (in mijloc)

Ma faschineaza simplitatea si explozia de arome a bucatariei asiatice. Asa ca de fiecare data cand am timp (sau de fapt cand NU am timp) ma delectez cu cate un wok. Cam de fiecare data pun cate ceva nou. Mai o aroma, mai o “scobitoare” si de fiecare data am aceeasi senzatie ca mancatul este total diferit de hranit.

Mancatul inseamna bucuria pe care o simti in fiecare moment al mesei. Si mai mult decat atat, dupa ce termini de mancat, bogatia aromelor care persista in gura, incheie ceea ce e altceva decat procesul de zi cu zi al hranirii personale.

Deci … normal, ceapa, morcov, vanata, ardei, piept de pui, sos de soia, usturoi, ciuperci. In plus, taietei din faina de orez si sos de stridii.

Toate astea maruntite, trase in wok in ulei incins. Sare isi iau din sosul de soia. Cine mai vrea, piper, avand in vedere ca e pui, merge ghimbir. La fel de bine, pentru mai multa iuteala, ardei iute.Ideea la wok e doar sa calesti putin legumele. Sa ramane tari, sau mai bine zis (tot italienii) al dente.

Taieteii de orez au fost surpriza placuta

Suna “belea” arata fantastic si este foarte gustos (pentru cei care vor vita). Am gasit 2 cotlete fara os, relativ mici si unu cam “intins”. Pentru ca nu-mi place carnea chiar “in sange” am batut putin cotletele sa se subtieze si le-am crestat. Le-am aruncat in tigaie fara nimic altceva. Au stat cate 3-4 minute pe fiecare parte la bronzat.

Separat, am pus niste smantana dulce, cateva “felii” de unt, piper praf, ceva oregano, cimbru mentolat si boabe de piper rosu intr-o tigaie si le-am dat la “incalzit” pana s-a ingrosat putin smantana. Am mai trantit la sfarsit si o lingura de mustar de Dijon, si a iesit un sos foarte gustos.

Intr-un final, carnea a fost 510 grame si nu stiu daca au ramas 50 de grame (partea mea).

Si cu detaliu

Nu stiu daca pofta de legume sau felul in care arata carnea de vita m-au impins la asta, cert este ca am facut pasul spre friptura asta, cum calatorul insetat alearga spre oaza din desert.

Legumele erau deja facute la steamer pentru Matei. Conopida, Broccoli, vinete taiate felii, morcovi baghete, condimentate toate cu rozmarin. Tinute la steamer cam 25 min sa ramana mai batoase si ferme.

Carnea de vita am luat-o feliata si crestata. Pe un gratar bun merge cam 3,5 - 4 minute pe fiecare parte, cat sa ramana mai roz in mijloc.  Nu ma omor dupa carne cruda dar asta a iesit asa cum trebuia.

Deasupra, am inmuiat-o cu niste sos de branza, pe care l-am mai aruncat si peste legume.

Una peste alta, pentru o masa de seara, eu zic ca a fost OK.

De la Lyon am luat tava de silicon pentru briose. Curiozitatea m-a facut sa intru (din nou) si in zona dulce a bucatariei. Si uite asa au iesit primele briose pe care le impart doar la nivel de informatie si cu voi pentru ca ele nu mai exista. Viata lor pe acest pamant a fost foarte scurta. Deci:
- 400 gr faina,
- 2 oua
- 80 ml ulei
- 250 ml iaurt
- 150 gr de zahar (in functie de cat de dulci le vrea fiecare)
- 1 praf de copt

Pentru umplutura am folosit niste sirop de ciocolata si nuci.
Am amestecat uleiul cu ouale si zaharul. Peste ele am pus iaurtul si faina amestecata cu praful de copt.

Le-am impartit frateste in cele 12 “cuiburi” ale tavii pana la jumatate din spatiu dupa care am mai pus cate o nuca si siropul de ciocolata. Se poate folosi crema de ciocolata sau orice alta umplutura, inclusiv tot felul de gemuri.

In varf am pus un miez de nuca. Peste ele am mai pus putin aluat si am bagat in cuptorul incins cam 20 min. Si ast a a iesit.

Ieftin, repede si foarte bun.

Deci ficateii, se spala si se dau in doua. Se iau feliile de “bacon” si se infasoara ficateii. Lob cu lob. Eu i-am dat si cu putin piper pentru ca-mi plac mai condimentati.

Intr-un vas de yena, dat cu putin unt, se aseaza rulourile si se baga apoi la cuptor.

Dupa jumate de ora (in cuptorul meu) au fost gata; si de copt, si dupa inca jumatate de ora au disparut si din farfurie. Noroc ca m-am miscat rapid cu aparatul de fotografiat