Archive for the 'Porc' Category

Am facut o aroganta. Nu imi place muschiul de porc. Mi se pare “fad” oarecum fara gust si pentru ca nici nu imi place “in sange” mi se pare uscat. Nu e mancarea la care sa visez ca o mananc.

Si cu toate astea am ales o varianta de mijloc. Pentru ca imi plac mancarurile aromate si inspirat de un fel de mancare de “La Piazzetta” am zis ca ar fi bine daca as incerca sa fac acasa ceea ce doar ochii au vazut la restaurant.

Jurnal de razboi.
M-am inarmat cu doua felii de muschi de la Mega Image.

Aceeasi dimensiune, aceeasi grosime si aproape aceeasi culoare. Am cautat in ranita de soldat bastonul de maresal, si am gasit ceea ce ma interesa de fapt. 4 feluri de boabe de piper

si (lipsa din imagini) un varf de “7 piperuri” de la prietenii mei arabi.

Am zdrobit (mare – grosier) piperul in mojar

si l-am pus la putina odihna.

Cand a sunat goarna pentru atac am pus in tigaie  trei feliute de unt si le-am lasat la topit.

Peste ele am aruncat muschiul de porc si l-am lasat la colorat 3 min pe fiecare parte pana s-au facut usor maronii.

Am scos muschiul si in zeama lasata in untul maroniu, am pus piperul maruntit pentru 10 secunde, pana si-a transpirat toate aromele fabuloase.

Am stins cu smantana si putin mustar.

Cand a inceput sa-si ia nasul la purtare si sa se ingroase, l-am luat de pe foc si am pus din belsug peste muschi in farfurie.

In sfarsit, dupa muuulta vreme, am mancat un muschi de porc, aromat si cel putin gustos.
Secretul “de dupa”.
Pentru arome mai “suave”, folositi fara piper negru. Pentru culoare deschisa folositi piperul alb si verde, si nu il prajiti in untul in care a fost si friptura. Il puneti doar in smantana. Dar depinde de voi daca il vreti ca la restaurant sau vreti sa va aventurati in “Excursia Muschiului cu piper Domino”.

Cristian Pirvu

Muschi de porc la cuptor

Asta chiar e misto. Pentru ca desi e porc, muschiul ala de pe spate e destul de slab cat sa nu zici ca mananci colesterol pe paine. Apropo de paine, cred ca ar trebui intr-o zi sa spun si cum fac eu painea.

Deci, avem nevoie de:

1 muschi de porc de vreo 30 cm lungime
Condimente si arome (piper, usturoi, cimbru, busuioc, si ce va mai lasa inima sa puneti pentru rasfatul nasului si al papilelor gustative)
Sos de branza ca aici
Niste fire de patrunjel. Pot fi mai multe pentru ca patrunjelul e bun si are vitamine.

Astea ar fi ingredientele principale.

Ce facem acum?!

Se ia muschiul de porc si se da cu putin ulei. Nu mult … cat sa nu fie uscat. Se “tapeteaza” cu tot ce inseamna condimente. si se baga intr-o folie de aluminiu. Unii spun ca nu e buna … bla, bla, bla. Pana cand o sa apara un studiu stiintific eu gatesc cu folie.

Deci, muschiul in folie se baga la cuptor si se tine acolo cam o ora la foc mediu. Daca as avea cuptor cu termometru la vedere v-as spune la ce temperatura si cat timp. Ideea e sa stea si sa transpire si sa fiarba in vapori de suc propriu pana se duce orice urma de grasime dintre fibrele lui. Cand e gata, se desface folia si se lasa putin la “bronzat” in cuptor pana prinde o culoare maronie.

E … acu e acu … Se pregateste in timpul in care muschiul e la cuptor, un sos de branza asa cum gasiti aici, si incep pregatirile pentru faza finala. Se taie felii subtiri din muschiul de porc (3-4 mm) si se pun pe o farfurie. Peste ele se toarna sosul de branza. Daca vreti si o garnitura, v-as provoca la o portie de cartofi copti, cu unt, branza, sunca, masline si ce mai vreti voi. Am sa va povestesc alta data.

Daca v-a placut, mai poftiti pe aici!

Cristian Pirvu

Pulpa de porc “la capac”

Se ia o bucata de pulpa “ca-n filme” si se odihnste cat sa faca o poza.

Se pune intr-o tigaie mai inalta o cana de vin, o ceapa taiata, 3-4 catei de usturoi, boabe de piper si ceva sare dar nu foarte multa.

Se aseaza cu blandete pulpa de porc in zeama si se da la fiert cu capacul pus, la flacara mititica. Se lasa la fiert incet, cu capacul, cam o ora. Cand a slabit binisor pulpa si s-a facut un sos din grasime, vin si condimente, se da capacul la o parte si se lasa sa prinda pulpa putina culoare.

Cand vazul, gustul si mirosul incep sa tropaie, se ia pulpa de pe foc, se pune usor pe un platou si se da “la servit” pentru doritorii de senzatii tari.

Merge vinul rosu sec … La sacrificiu, merge si demisec!

Cristian Pirvu

Acordeon la cuptor

Se ia acordeonul, se baga in cuptor …. a .. scuze! Greseala!
Ce ne trebuie
O bucata sanatoasa intreaga (taiata optimizat pentru tava) de coaste de porc
Vin alb
Condimente (sare, piper/uri, pasta de ardei iute/dulce, busuioc, nucsoara)
Cartofi
Creson

Se ia o bucata de coaste de porc. Coastele nu trebuie sa fie taiate, transate. Se priveste bucata respectiva in lumina asfintitului dupa care, se creeaza acordeonul, taind dinspre bucata cu os in adancime, pana unde incepe grasimea.


Separat se prepara un bait. Cel mai simplu, apa, sare, piper si inca ceva condimente. Eu propun insa vin, piper (si eu am mai multe feluri – alb, negru, rosu si 7 piperuri de la arabi) sare, pasta de ardei iute si pasta de ardei dulce, nucsoara, piper, si daca aveti busuioc proaspat sau pesto (pasta de busuioc cu parmezan si ulei de masline). Eu am mai pus si o lingura de otet balsamic, pentru a intregi gama de arome.

Acordeonul se scufunda in bait cu partea cu os in jos, pentru a patrunde baitul in carne, se acopera cu folie alimentara si se baga la frigider pana la urmatorul apus.

Cand soarele a apus din nou, se scoata tava din frigider si se baga la cuptor. Acolo … in functie de Distrigaz si de cantitatea de aer din gazul livrat pe conducta, se tine pana fierbe bine si scade baitul. De fapt, o sa scada mai greu pentru ca se topeste din grasime. Dupa o ora (aproximativ, se scoate tava si se intoarce acordeonul cu oasele in sus. Se arunca in tava felii de cartofi si se mai lasa inca 20-25 min pana obtinem culoarea dorita la coaste.

In mod clar se servesc calde, cu vin demisec rosu. Ca sa dam o unda de sanatate portiei de mancare, putem sa presaram cateva fire de creson pe cartofii din farfurie.

Pofta buna si aveti grija: Abuzul de sare, zahar si grasimi poate dauna grav sanatatii!